Uitati de lume, in departare,
Suntem doar noi, o mare si-un soare.
Ne tinem in brate si ne iubim,
Daca e vis, sa nu ne trezim!
Ma iei de mana, ochi dulci ma privesc,
Timpul in loc as vrea sa-l opresc.
Iti mangai fata si te sarut,
Cu vorbe dulci as vrea sa te-ncant.
S-adorm pe pieptu-ti cald,
Simtindu-ti inima batand,
Sa merg pe-al vietii val,
In barca noastra si visand.
Te rog iubite sa ramai,
Sa fim doar noi uitand de lume,
Sa te ating si sa te simt,
Caci fara tine-am sa ma sting.
Autor: Jumatatea

Replici
Poetul si Iubita
Poetul
Tu eşti o undă, eu sânt o zare,
Eu sânt un ţărmur, tu eşti o mare,
Tu eşti o noapte, eu sânt o stea -
Iubita mea.

Iubita
Tu eşti o ziuă, eu sânt un soare,
Eu sânt un flutur, tu eşti o floare,
Eu sânt un templu, tu eşti un zeu -
Iubitul meu.
Tu eşti un rege, eu sânt regină,
EU sânt un haos, tu o lumină,
Eu sânt o arpă muiată-n vânt -
Tu eşti un cânt.

Poegrafie – Adrian Paunescu – Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre
Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre
Ca două fragede fierbinţi statui
Să fim întîia clasica pereche
A omenirii noi ce încă nu-i.
Să ne iubim cît ne întreabă valul
Ce e cu noi, ce sîntem şi ce vrem
Noi să-i răspundem cufundaţi cu malul

Poegrafie-George Bacovia-Ploua
Da, ploua cum n-am mai vazut…
Si grele talangi adormite,
Cum suna sub suri invechite!
Cum suna in sufletu-mi mut!
Oh, plansul talangii cand ploua!
Si ce enervare pe gand!
Ce zi primitiva de tina!

Poegrafie- Viata mea se iluminează – Nichita Stanescu

Parul tau e mai decolorat de soare,
regina mea de negru si de sare.

Tarmul s-a rupt de mare si te-a urmat
ca o umbra, ca un sarpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,
corabiile sufletului meu marin.
Si viata mea se ilumineaza,

Multasteptatei
De când te-aştept!…
Sunt ani…
Şi anii, ce lungi îţi par când n-ai cu cine
S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine…
Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune
Ce-nfiorări plutesc în zare
Şi-n plânsul celor patru strune!…

Fara Aripi
O aripa rupta mai zace in drum,
Si oamenii morti, cu suflet de scrum,
O calca-n picioare,manjind de noroi,
Tot albul si purul ascuns inca-n noi…
Cristalul din ochi ti-e incetosat…
Un demon surade la unicul pacat -
Pacatul de moarte de a te sti pur

Momentan, raman la Bacovia, de fapt, cred ca multa vreme voi compune poegrafii inspirate de opera marelui Bacovia …
Trec zile
Curg zilele spre cimitir
Trist, una câte una,
Şi destrămând al vieţii fir
Se duc pe totdeauna.
Şi-acolo, încet, molcomitor,

Poegrafie, este un nou proiect prin care mi-am propus ca periodic sursa mea de inspiratie sa fie o poezie, schimb putin regula si fac imaginea dupa ce citesc poezia nu ca pana acum garnisind imaginea cu o poezie.   Astazi va prezint cel mai emo poet roman, George Bacovia cu poezia Plumb, insotita de 4 imagini facute ieri pe ploaie cu RF-ul meu Voigtlander .
Plumb
Dormeau adanc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vesmant -

LA TARM
O, gand amar…
Singuratati,
Pribege seri de primavara,
Parfumuri ce se duc pe vant-
Si flaute din stanci de mare…
-A fost ca niciodata…
Si valuri ce fosnesc la tarm,